Hotărârea privind diminuarea sporurilor personalului medical din Oradea este ilegală

Referitor la declarațiile recente ale domnului Ilie Bolojan, președintele PNL Bihor și primarul municipiului Oradea, vizavi de situația salariilor și sporurilor angajaților din spitalele subordonate Primăriei Oradea, aș dori să fac următoarele observații:

  • În loc să își ceară el scuze față de angajații spitalelor și față de pacienții și rudele acestora pentru criza pe care a generat-o la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) și nu numai, ca de obicei, Ilie Bolojan nu recunoaște că a greșit promovând o Hotărâre de Consiliu Local ilegală și nedreaptă. În mod rușinos, el încearcă să fugă de responsabilitate și dă vina pe alții, nefiind în stare să-și asume o decizie prin care a bulversat funcționarea spitalelor din municipiul Oradea.
  • Ieri, Instituția Prefectului Județului Bihor a stabilit fără nicio urmă de îndoială că prevederile art. 6 din Hotărârea Consiliului Local 439/2018 privind diminuarea sporurilor personalului medical ”au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor legale”, pe cale de consecință a atacat în contencios administrativ hotărârea inițiată de primarul Ilie Bolojan și votată de grupul de consilieri PNL. Vă reamintesc că PSD Bihor a contestat de la bun început această propunere, consilierii noștri votând împotriva ei în ședința Consiliului Local. HCL 439/2018 nu respectă legile în vigoare, reglementările acesteia contravin celor din actele normative de nivel superior. Mai mult, așa cum arată Instituția Prefectului Județului Bihor, procedura nu fost transparentă, cei direct afectați nefiind consultanți. Acest lucru demonstrează că domnul Ilie Bolojan minte grosolan când într-o postare pe Facebook afirmă că ”hotărârea de rectificare a bugetului este perfect legală”.
  • Culmea este că Ilie Bolojan nu mai vrea să recunoască nici conținutul hotărârii de consiliu pe care a inițiat-o! Despre aceasta, în aceeași postare de pe Facebook, spune că ”stabilește valoarea maximă a sporurilor aferente salariilor și nimic altceva”, când de fapt în HCL 439/03.05.2018 la articolul 6 se arată negru pe alb că ”pentru medici se va diminua sporul cu 60%. Reducerea de 60% se va calcula la cota minimă aferentă sporului prevăzut în regulamentul cadru, pentru asistenți se va diminua sporul cu 25%. Reducerea de 25% se va calcula la cota minimă aferentă sporului prevăzut în regulamentul cadru”.
  • Ilie Bolojan a ajuns să îi mintă în față pe orădeni și pe bihoreni într-o încercare disperată și patetică de a ieși dintr-o problemă gravă pe care el și acoliții dumnealui au creat-o, fie din prostie, fie din nepricepere. El merge până acolo încât neagă realitatea pentru a acoperi incompetența administrației pe care o patronează și pentru a-și salva imaginea la care ține atât de mult.
  • În concluzie, înainte să ceară decență și demnitate de la alții, domnul Ilie Bolojan ar trebui să se uite în oglindă și să fie el în stare să ofere aceste lucruri, în caz contrar rămâne un politruc.

hadrian-borcea-upu-demisii-aufmacher-2037045-9-35d1ac48e39ece27bd007e75d1b161fa

Proiectul #România2040 – Prezentarea președintelui Liviu Dragnea

În cadrul Congresului Extraordinar al PSD din 10 martie, președintele partidului, domnul Liviu Dragnea a prezentat proiectul #România2040. Acesta prevede cel puțin șase domenii prioritare prin care România își poate maximiza dezvoltarea.

Redau mai jos, prezentarea domnului președinte.

INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURĂ

Până acum s-a vorbit prea mult și s-a făcut puțin. Trebuie schimbat ceva. Nu putem merge în acest ritm. România are nevoie de o regândire a ritmului de dezvoltare a infrastructurii. Suntem o țară cu decalaje majore față de Occident.  Economiile avansate, au ajuns la nivelul de azi printr-un efort susținut de peste un secol și jumătate și printr-un cumul de condiții.

Dar noi, azi, nu putem beneficia de instrumentele pe care istoria le îngăduia atunci, de la intervenționism la protecționism vamal și de la ajutor de stat nelimitat la deficit oricât de mare.

România are nevoie de o infuzie uriașă de capital care să ne permită un salt investițional în infrastructură pe termen scurt.

În afară de obiectivele stabilite deja pentru autostrăzi și cale ferată, trebuie să facem din România un hub regional de transport și să legăm Bucureștiul cu autostrăzi și cale ferată de mare viteză de Sofia, Belgrad, Budapesta și Chișinău.

Totodată, Aeroportul Otopeni și Portul Constanța vor fi supuse unui proces intens de modernizare și extindere.

AGRICULTURA, al doilea domeniu strategic, reprezintă pentru România nu doar un potențial uriaș de creștere, ci și un mare as în mânecă. O politică agrară bine coordonată, bazată pe subvenții puternice și gândită pe termen lung poate face din țara noastră un furnizor major de alimente pentru întreaga Uniune Europeană. E importantă aici revizuirea legislației în domeniul vânzării terenurilor agricole, așa încât capitalul agricol să rămână și să revină, în majoritatea lui, în proprietatea cetățenilor români. Potențialul nostru agricol reprezintă un avantaj competitiv serios în lupta cu economiile europene, iar dezvoltarea lui continuă și programatică e imperativă.

Un motor puternic al economiei este domeniul RESURSELOR ȘI ENERGIEI, al treilea domeniu strategic. România deține un avantaj net în comparație cu cele mai multe state europene în ceea ce privește rezervele naturale de petrol, gaze, metale, cărbune și ape minerale. Acestor bogății li se adaugă bogăția bazinului hidrografic. Suntem țara cu cel mai bun profil hidroenergetic, termoenergetic și avem o mare perspectivă pentru energia verde. Investind în industriile energiei și resurselor, lansând programul de redeschidere a minelor cu operabilitate ecologică, în principal a minelor de cărbune din bazinele industriale, investind în companii energetice din regiune, realizând interconectarea energetică cu Serbia, Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, construind reactoarele 3 și 4 la Cernavodă, dar și hidrocentralele și termocentralele pentru care există discuții avansate cu investitorii interesați, România își va consolida rapid independența energetică și va deveni exportator de resurse și energie în toată zona Europei de Est.

Vreau să spun câteva lucruri despre investițiile in extracția de petrol și gaze din Marea Neagră. Le susținem cu toată tăria, dar vrem ca România să aibă un beneficiu important. Adică vreau să fie un raport corect și onest între ceea ce câștigă investitorii și ceea revine statului român.

Avem șansa de a fi singura țară total independentă de importuri de hidrocarburi și de gaze, un jucător major pe piața energiei între Europa și Asia.

Al patrulea domeniu, EDUCAȚIA, este, de departe, cel mai rentabil. Educația depășește, ca impact asupra dezvoltării, orice altă activitate economică sau socială.

România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educației a eșuat. Nu trebuie să ocolim realitatea și nici să ne lăsăm păcăliți de declarațiile politice. România și-a ratat proiectul de educație în primul rând pentru că l-a fragmentat politic. N-am știut să ducem la capăt un proiect solid și unitar, inspirat din exemplul statelor care au reușit. Am preferat să blocăm, să schimbăm, să întoarcem și să experimentăm de fiecare dată când s-a schimbat guvernarea. Asumându-ne asta, trebuie să înțelegem că educația are nevoie de bani și că banii investiți în educație reprezintă cea mai bună afacere a unui stat civilizat.

Pierderea inteligențelor școlare și universitare trebuie oprită printr-un program ambițios de renaștere a învățământului românesc și de cuplare a lui la metodele și standardele occidentale. Vom realiza, printre altele, un proiect universitar de elită, un proiect pilot importat din marile universități de top, o universitate care să fixeze o ștachetă occidentală în învățământul intern și care să păstreze în țară cât mai mult din elitele care au tendința să plece.

Da, educația e cea mai rentabilă investiție a unui stat. Dar rezultatele ei se arată după decenii. De aceea, România trebuie să-și asume un program susținut de investiții în educație pe termen lung. Trebuie să înțelegem acest lucru toți, de la guvern la partide, de la parlament la președinție și la societate.

Al cincilea domeniu strategic, SĂNĂTATEA, exprimă grija și respectul arătat de stat cetățenilor săi. Fără o politică de sănătate solidă, construită strategic, o națiune nu are încredere în destinul ei fizic și moral. Nivelul de trai, calitatea vieții și energia generală a societății decurg, în mare măsură, din forța sistemului medico-sanitar. În perspectiva programului de dezvoltare pe termen lung, România e obligată să construiască o infrastructură de sănătate puternică, să îmbunătățească radical veniturile personalului medical, să ridice standardele sistemului public de sănătate și să încurajeze fiscal și legislativ investițiile private în domeniul sănătății.

Primii pași în acest efort de lungă durată au fost deja făcuți de guvernarea noastră prin creșterea semnificativă a salariilor medicilor și personalului medical și prin demararea proiectelor de construcție a celor opt spitale regionale, a spitalului republican și a spitalului metropolitan din București. Dar aici e doar începutul unei gândiri de perspectivă, care trebuie consolidată științific și integrată în programul general de dezvoltare strategică.

Al șaselea domeniu strategic pe care îl avem în vedere este industria IT. În 2040 România va deveni principalul centru tehnologic IT si Comunicații din Europa Centrală și de Est.

Prin măsurile de politici publice adoptate până acum – facilități acordate programatorilor, scutirea de impozit pe 10 ani pentru centrele de cercetare dezvoltare, schemele de ajutor de stat pentru IT și creșterea numărului de locuri în învățământul de profil, am stimulat amplificarea ponderii sectorului IT&C la PIB la 5,1% în 2017, peste sectorul Agricultură. Sectorul IT&C a generat o valoare adăugată brută în 2017 în România de10 miliarde euro.

Digitalizarea și implementarea unor sisteme Cloud pentru administrația publică, stimularea start up urilor de înalta tehnologie prin scheme de tipul Start Up Nation, construirea de incubatoare tehnologice in universități și licee și adaptarea numărului de locuri în Universități pentru acest domeniu sunt doar câteva măsuri care vor împinge ponderea în PIB a sectorului IT și Comunicații în 2040 la peste 12% din PIB.

Alte măsuri care pot să contribuie la creșterea sectorului IT&C sunt cele privind mărirea deducerilor fiscale pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare și achiziția de tehnologii dar și cele referitoare la susținerea granturilor de cercetare-dezvoltare precum si înființarea unui Fond de investiții în tehnologie necesar pentru crearea unei infrastructuri de inovare, cercetare, dezvoltare și transfer tehnologic. Toate aceste măsuri au ca scop dezvoltarea acestui sector care poate implementa tehnologie nouă de înaltă calitate în toate domeniile și poate transforma România într-un adevărat HUB REGIONAL în domeniul IT”.

Ies la iveală motivele pentru care DNA și Parchetul Înaltei Curți s-au opus reformei Justiției și introducerii răspunderii magistraților

Dacă legislația din România ar fi conținut reglementări funcționale privind răspunderea magistraților, abuzurile care reies din înregistrările privind contrafacerea unor probe la DNA Prahova nu ar fi avut loc, pentru că procurorii s-ar fi temut că pot fi trași la răspundere. După cum am putut vedea cu toții din înregistrările date publicității, procurorii care au participat la acele infracțiuni nu se tem deloc că ar putea răspunde în fața legii.

Fabricarea de probe reprezintă cea mai clară situație în care un magistrat își exercită atribuțiile cu rea-credință, cu scopul de a condamna o persoană despre care știa că nu a comis faptele. Mai mult, procurorii incriminați au folosit DNA pentru a face o expertiză grafologică prin care să își confirme propriul fals, știind că în prezent legislația nu oferă mecanisme prin care astfel de expertize să poată fi verificate sau contestate.

Conducerea DNA a avut o reacție virulentă împotriva unor amendamente depuse în Parlament pentru transpunerea în legislația românească a Directivei 2016/343, privind dreptul la prezumția de nevinovăție și la un proces corect. Conform acestor amendamente, cei care sunt acuzați pe baza unor probe contrafăcute sau expertize false vor putea să le contra-expertizeze și vor putea demonstra astfel falsul practicat de procurori.

Toate aceste lucruri arată motivele reale pentru care reprezentanții DNA și ai Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PÎCCJ)s-au opus vehement reformei justiției în urma căreia vor putea fi trași la răspundere pentru abuzurile lor și nu vor mai putea falsifica probele din dosar.

DNA și Parchetul ÎCCJ încalcă legea și se auto-incriminează

În urma dezvăluirilor privind contrafacerea unor probe într-o cauză penală, procurorii DNA și de la Parchetul ÎCCJ au comis mai multe infracțiuni evidente, care trebuie sancționate urgent, pentru că nimeni nu este mai presus de lege. Este intolerabil ca cei care trebuie să investigheze încălcarea legii, sunt ei înșiși autorii unor infracțiuni și continuă să își exercite funcția din care pot influența în mod evident evoluția anchetei.

Despre ce este vorba?

În primul rând, despre difuzarea de informații dintr-o cauză penală aflată în desfășurare. În comunicatul în care DNA a răspuns acuzațiilor sunt publicate interceptări care constituie probe într-un dosar aflat în desfășurare ceea ce încalcă flagrant prevederile din Codul Penal, art. 277, alin. 2.

Art. 277 (2) Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

În același timp a fost devoalată tentativa de manipulare a DNA care a încercat că prezinte acele interceptări ca o probă a unui șantaj care ar fi avut loc înainte de difuzarea la Antena 3 a înregistrărilor care îi incriminau pe procurorii DNA. În realitate acele interceptări în care un martor spune că urmează să fie difuzate înregistrări compromițătoare la adresa procurorilor DNA, au avut loc după ce presupusul autor al șantajului, fostul deputat Vlad Cosma, depusese deja o plângere penală împotriva acestora. Deci șantajul este lipsit de obiect.

Mai mult decât atât, difuzarea în presă a unor informații privind „activități vădit ilegale” ale unor autorități ale statului nu intră sub incidența restricțiilor privind divulgarea informațiilor dintr-o cauză penală. Prin urmare, nici Vlad Cosma, nici jurnaliștii de la Antena 3 și România TV nu pot fi incriminați pentru difuzarea acelor informații despre abuzurile procurorilor DNA.

Codul Penal Art. 277 (4) – Nu constituie infracțiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activități vădit ilegale comise de autorități într-o cauză penală.

O altă infracțiune a procurorilor este favorizarea infractorului. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde s-a depus plângerea penală înainte de publicarea înregistrărilor, i-a informat pe procurorii acuzați de denunțul depus împotriva lor, în condițiile în care aceștia nu aveau calitatea de suspecți, ce le-ar fi conferit dreptul de a fi informați despre acuzațiile împotriva lor. Drept urmare, aceștia au chemat la audieri un martor pe care l-au provocat să vorbească despre înregistrările la care se făcea referire în dosar. Aceste audieri au fost apoi publicate în comunicatul DNA pentru a crea o percepție în favoarea procurorilor incriminați de înregistrări. Prin aceasta, Parchetul ÎCCJ a încălcat în mod flagrant Art. 269 din Codul Penal (pe lângă faptul că, la rândul lor, au divulgat informații dintr-o cauză penală cu riscul de a zădărnici aflarea adevărului).

Codul Penal art. 269 (1): Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Nu trebuie trecute cu vederea nici infracțiunile împotriva înfăptuirii justiției. Șeful secției penale a DNA Prahova a recunoscut public, în conferință de presă, că a introdus într-un dosar probe contrafăcute. Faptul că procurorul Lucian Onea a admis public, în fața presei și a opiniei publice, că a primit probele contrafăcute de la deputatul Vlad Cosma și nu de la așa-zisul cetățean din Republica Moldova reprezintă un auto-denunț involuntar care dovedește fără putință de tăgadă comiterea infracțiunii de „producere și  ticluire de probe nereale”.

Codul Penal Art. 268 (2) „Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

Prin urmare, teoria „pixelului albastru” prin care DNA a insinuat că înregistrările incriminatoare ar fi fost contrafăcute cade în totalitate din moment ce există probe materiale (înscrisurile falsificate) și declarația oficială a șefului secției DNA Prahova care confirmă utilizarea probelor falsificate.

Într-un stat normal, imediat după acest auto-denunț live, instituțiile de cercetare penală ar fi trebuit să înceapă ancheta împotriva celor care s-au auto-incriminat. Într-un stat de drept, procurorii care sunt incriminați ar fi trebuit suspendați pe perioada anchetei, întrucât aceștia au demonstrat că pot falsifica probe și pot intimida martorii care ar depune mărturie împotriva lor.

În afară de infracțiunile de mai sus care sunt de domeniul evidenței, fiind confirmate chiar de către procurorii DNA, cred că în urma unei anchete serioase și imparțiale se mai pot stabili multe alte infracțiuni, precum fals și uz de fals, înșelăciune, abuz în serviciu, represiune nedreaptă etc.

 

Obiective noi în programul Guvernului Dăncilă

Toate angajamentele asumate de PSD în campanie se regăsesc în programul asumat de Guvernul Dăncilă. Au fost eliminate doar unele măsuri care au fost introduse de guvernul Tudose, dar care nu au fost promise în campania electorală și s-au adăugat câteva obiective noi.

Printre aceste obiective noi se numără:

  • înființarea Casei de Comerț a României care să medieze oferta cu cererea de bunuri, în special în ce privește bunurile alimentare sau animale, mai multe investiții în obiective care vor fi finalizate cel târziu în 2020: Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național de Artă din București;

  • modernizarea Operelor din Iași și Cluj.

  • crearea a 15 centre regionale de arhivă la nivelul fiecărei Curți de Apel.

  • o nouă lege a achiziției terenurilor agricole care să prevadă obligația proprietarilor de a utiliza terenurile agricole achiziționate, precum și posibilitatea ca statul român să achiziționeze terenuri prin ADS.

  • definirea mai detaliată a produselor deficitare în balanța comercială care vor fi susținute prin programe multianuale: continuarea Programului Tomate; susținerea pentru rasele de porc Bazna și Mangalița, dar și pentru creșterea suinelor, în general; susținerea activităților de reproducție, incubație sau creștere a păsărilor; colectarea și comercializarea lânii; susținerea pescuitului și acvaculturii; susținerea pentru rasele de taurine Bălțata Românească și Bruna; susținere pentru creșterea bivolițelor.

  • peste 90% avizările și transmiterea documentelor în cadrul ministerelor se va face în format electronic, după modelul din Parlamentul European.

  • posibilitatea ca românii din afara țării să plătească online, prin cardurile bancare, contribuțiile de asigurări sociale pentru a-și asigura pensia în România după revenirea în țară. Această prevederea va fi inclusă în noua Lege a pensiilor.

În noul Program de Guvernare nu se mai regăsesc măsurile care au fost deja realizate în 2017, precum și măsurile la care s-a renunțat în urma discuțiilor politice și cu societatea civilă sau partenerii sociali. Dintre acestea, aș aminti:

  • contribuția de solidaritate (de subliniat că această măsură nu a fost asumată în campania electorală, ea a fost introdusă în programul Guvernului Tudose);
  • taxa pe e-uri.Nici această măsură nu exista în programul angajat în campanie, fiind introdusă în programul Guvernului Tudose. În schimb se va extinde lista de e-uri interzise în industria alimentară din România.
  • majorarea pedepselor pentru agresarea funcționarilor publici. Oportunitatea unei astfel de măsuri va putea fi analizată, dar nu cu titlul de obligație pentru Ministerul Justiției. Nici această măsură nu era prevăzută în programul angajat în campanie.
  • impozitul pe gospodărie.Este important să se facă distincția între impozitul pe gospodărie și impozitul pe venitul global!

Introducerea „impozitului pe gospodărie” era o metodă pentru stabilirea veniturilor globale. S-a renunțat la această metodă, dar nu la „Venitul global” care se va putea stabili prin unificarea bazelor de date din ANAF și din celelalte instituții publice. Globalizarea veniturilor se menține întrucât este necesară pentru a se putea acorda scutirea de impozit pentru veniturile de până în 2.000 lei și scăderea impozitului de la 16% la 10% pentru diferența care depășește acest prag. Deci angajamentul din campanie privind scutirea de impozit se menține și s-a înlocuit doar metoda prin care se poate realiza acest lucru.

Programul de Guvernare pentru perioada 2018 – 2020 poatre fi consultat aici.

Măsuri fiscale intrate în vigoare de la 1 ianuarie

În ultimul rând, impozitul pe venit s-a redus, de la 1 ianuarie, de la 16% la 10% pentru salariaţi, pensionari cu pensie de peste 2.000 de lei, persoane fizice autorizate și cei care lucrează în contracte pe drepturi de autor.

În al doilea rând, odată cu transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat,  nivelul contribuţiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că, din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti doar 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat.

Astfel, CAS (contribuția socială la pensii), în procent de 25%, se reține – la sursă, de către angajator – din venitul angajatului, tot așa și CASS (contribuția la asigurările de sănătate), în procent de 10% din venit va fi datorat tot de angajat, și va fi plătită inclusiv pentru dividende, dobânzi, activități independente, etc.

Astfel, în total, angajatorul va reține 35% (CAS de 25% și CASS de 10%) din salariul brut al angajatului, bani pe care are obligația să-i vireze la timp la buget (altfel este deturnare de fonduri).

În sarcina angajatorului mai rămâne o singură reținere: contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) în procent de 2,25%, baza de calcul fiind fondul brut de salarii. Din aceste contribuții vor fi acoperite riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale, etc.

Pentru condițiile deosebite de muncă, angajatorii plătesc suplimentar la contribuția pentru asigurări sociale – pensii, un procent de 4%, iar pentru condiții speciale de muncă procentul este de 8%.

Pe lângă toate acestea, românii care desfăşoară activităţi independente (medicii, avocaţii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii etc.) nu mai plătesc contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi, ci la nivelul salariului minim pe economie.

Nu în ultimul rând, tot de la 1 ianuarie, a fost schimbat și regimul de impozitare pentru microîntreprinderi, care vor plăti un impozit de 1% la venituri, dacă au afaceri de până la un milion de euro (până acum pragul de impozitare era la 500.000 la un milion de euro).

Tema conflictului din PSD este artificială

De la începutul guvernării PSD, au tot fost lansate scenarii privind presupuse conflicte în partid, scenarii care urmăresc să provoace din interior o scindare a partidului.

Astfel de lucruri au menirea să arate o așa zisă fragilitate, instabilitate și nesiguranță și implicit să determine efecte negative privind imaginea și performanța partidului nostru. Vreau să subliniez însă că aceste scenarii sunt total nefondate, ele fiind promovate de interese adverse ale PSD și ale guvernării.

PSD rămâne unit și își vede în continuare de treabă pentru realizarea programului de guvernare. Nu s-a scindat și nici nu există niciun motiv care să slăbească unitatea internă a partidului.

PSD a guvernat bine, a reușit să îndeplinească peste 90% din programul de guvernare pe anul 2017 și se menține în preferințele românilor la același nivel de la alegerile din 2016. Dovadă stau sondajele de opinie care mențin PSD la 45-46% din opțiunile românilor.

Guvernarea noastră merge foarte bine și performează. O arată rezultatele economice esențiale: creștere economică peste media europeană (7% pe 2017), deficit bugetar în parametri (sub 3%). Și prognozele sunt bune și ne dau speranțe că în 2018, românii vor trăi mai bine. România va avea în premieră un PIB mai mare de 200 de miliarde de euro, creșterea economică este prognozată la 5,5%, bugetul este orientat spre dezvoltare și investiții cu priorități educație, sănătate și infrastructură.

În concluzie: PSD rămâne solidar și determinat să îndeplinească măsurile asumate în fața românilor. Orice inițiativă privind partidul sau organizarea Executivului vor fi abordate democratic în interiorul PSD așa cum s-a întâmplat și până acum. Nicio decizie majoră a PSD nu s-a luat și nici nu se va lua fără consultarea liderilor partidului în cadrul Comitetului Executiv Național.

Investiții majore în infrastructura rutieră a județului Bihor

Ne ținem de cuvânt și respectăm ceea ce le-am promis bihorenilor: investim în infrastructura rutieră a județului!

Anul acesta, Consiliul Județean Bihor a încheiat contracte de finanțare pentru modernizarea a trei drumuri județene (prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2). Este vorba despre DJ Beiuș – Roșia – Aștileu (33 km), DJ Sâmbăta – Dobrești – Lunca Sprie – intersecție cu DJ Roșia/Damiș (21 km) și DJ Uileacul de Criș (DN 1) – Bălaia – Burzuc – Sîrbi (25 km). În total vor fi reabilitate aproape 80 km de drumuri județene, valoarea lucrărilor ajungând la 212 milioane lei.
1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-5
De asemenea avem finanțare de peste 170 milioane lei prin Programul Operațional Regional și pentru realizarea Drumului Apusenilor (etapa 1 și 2). Acest drum de peste 46 km va lega municipiul Beiuș – Stâna de Vale – Coada Lacului – Remeți – Valea Drăganului și va dezvolta turismul din această zonă a județului nostru.

Modificările la legile Justiției s-au făcut cu consultarea magistraților

Am auzit în spațiul public ideea că modificările la legile Justiției s-ar fi operat împotriva voinței magistraților. Nimic mai fals!

Majoritatea modificărilor reprezintă amendamente preluate de la CSM, AMR și UNJR. Ba mai mult, nu există nicio prevedere care să aducă o îngrădire a sistemului judiciar!

UNJR este principala asociație a judecătorilor, AMR are peste 1000 de membri, iar CSM reprezintă toți magistrații din România.

Toate aceste organe reprezentative au fost invitate la dezbaterile din Parlament și au depus amendamente, spre deosebire de situația Legilor lui Macovei (actualele legi ale Justiției) care au fost adoptate de Guvernul Boc prin angajarea răspunderii, fără avizul CSM și fără consultări cu magistrații. Pe de altă parte, conform articolului 61 din Constituție, ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”. Așadar, Parlamentul are toată legitimitatea de a opera modificări în legislație. Dacă nu Parlamentul poate schimba legile, mă întreb cine oare? DNA sau SRI, după bunul lor plac?

Modificarea legilor Justiției vizează responsabilizarea magistraților

Haideți să analizăm puțin motivele pentru care au ieșit unii în stradă ieri seară și de ce acuzațiile lor la adresa guvernării PSD+ALDE sunt mincinoase.

O primă acuzație care se aduce pachetului de legi privind Justiția aflat în dezbaterea Parlamentului este că ”s-a scos din legislație garanția de independență a procurorilor și că aceștia vor fi puși de facto sub autoritatea ministrului Justiției, adică sub control politic”.

Vreau să vă reamintesc articolul 132 din Constituție care afirmă că ”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei.” Mai mult, recomandarea Comisiei de la Veneția este ca „la fel ca orice autoritate de stat, inclusiv judecătorii, Parchetul trebuie să fie responsabil în faţa publicului. Un mijloc tradiţional de a asigura această responsabilitate este controlul exercitat de către executiv, care oferă legitimitate democratică indirectă prin dependenţa executivului de cei aleşi în Parlament.”

Nu în ultimul rând, trebuie spus că amendamentul atât de mult criticat nici măcar nu aparține PSD, ALDE sau Guvernului, ci a venit tocmai de la Consiliul Superior al Magistraturii.

În același context, avem și exemplul Franței, unde procurorii sunt plasaţi sub controlul direct al şefilor lor ierarhici şi sub autoritatea ministrului de justiţie. Există și o decizie recentă a Consiliului Constituţional din Franţa, care a explicat aceste prevederi privind statutul magistraţilor.

Iată, așadar, argumentele pentru care acuzația că am dori subordonarea procurorilor este cât se poate de falsă. Nu dorim altceva decât normalitate și responsabilitate, inclusiv din partea celor chemați să înfăptuiască actul de Justiție din România. Știu că foarte mulți români doresc asta, inclusiv magistrați, la fel cum foarte mulți doresc eliminarea abuzurilor din cadrul luptei împotriva corupției, abuzuri care au transformat adevărata luptă împotriva corupției într-un instrument folosit împotriva adversarilor politici.

Investiții de 77 milioane euro ale Guvernului PSD în proiectele de dezvoltare ale județului Bihor

Eveniment deosebit de important astăzi la sediul Consiliului Județean Bihor cu participarea domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, domnul Marius Nica, ministru delegat pentru fonduri europene și domnul Adrian Gâdea, secretar de stat în Ministeru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.
Au fost semnate contractele de finanțare pentru proiecte majore de dezvoltare ale județului Bihor. 

Este vorba despre două proiecte ale Consiliului Județean finanțate prin Programul Operațional Regional (POR) și două proiecte derulate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2). Prin POR se asigură banii pentru amenajarea etajului I, a curții şi împrejmuirea noului sediu al Muzeului Țării Crișurilor, precum și pentru construirea Drumul Apusenilor (etapa 1 între Beiuş – Stâna de Vale – Coada Lacului – Remeţi). Prin PNDL 2 vor fi implementate proiectele privind reabilitarea şi modernizarea DJ 764 Beiuş – Roşia – Aştileu – Aleşd (în lungime de 33,655 km) și reabilitarea şi modernizarea DJ 767/767C între DN 76 (Sâmbăta) – Dobreşti – Lunca Sprie – DJ764 (în lungime de 21 km). În cursul lunii decembrie urmează să fie semnat și contractul pentru continuarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a DJ 767A Uileacu de Criş (DN1) – Bălaia – Burzuc – Sârbi (DN 19E), o altă investiție făcută prin PNDL dar și efortul Consiliului Județean.

Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la peste 77 milioane de euro, fiind pentru prima dată când județul nostru primește o investiție atât de mare din partea Guvernului.

1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-0 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-1 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-2 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-3 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-4 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-5